I. Despre Lucerna (Medicago Sativa) pe Scurt
Lucerna e una dintre cele mai valoroase plante de nutret, rezista la seceta, la frig si are o foarte buna capacitate de regenerare dupa cosire. Datorita importantei furajere este considerata „regina „plantelor furajere ca productii ridicate si de calitate superioara: bogata in proteina, calciu, alte elemente nutritive. Lucerna prezinta rezistenta ridicata la seceta, inghet, are longevitate mare, otaveste de mai multe ori si se foloseste sub diferite moduri: masa verde proaspata, fan, faina de lucerne, granule, brichete, siloz, semisiloz. Lucerna reprezinta unul din componentele de baza la alcatuirea amestecurilor de graminee si leguminoase pentru infiintarea pajistilor temporare.
Principalele soiuri de lucerna cultivate in tara noastra sunt: Luxin, Luteti, Gloria, Triumf, Adonis, Europe. Soiurile romanesti sunt rezistente la seceta si iernare, au valoare nutritiva ridicata si sunt potrivite pentru cultura pura sau in amestec cu trifoi sau ovaz.
II. Plan de Cultura, Rotatia Culturilor
Semintele de lucerna se pot semana atat primavara, cat si toamna. In intervalul primavara – toamna se mai practica semanarea pe suprafete mici, in orice perioada, insa semanarea in perioadele secetoase din vara nu este recomandata. Epoca de semanat ideala se alege in functie de zona in care dorim sa semanam si tipul culturii (infiintare culturii de lucerna de primavara sau de toamna).
In acest caz vom avea urmatoarele perioade pentru semanare la culturile infiintate primavara:
• 1 si 25 martie la campie (in general in sudul tarii);
• 10 martie -10 aprilie in zonele colinare.
In cazul infiintari culturii toamna, vom tine cont de urmatoarele perioade de semanat:
• 25 august – 5 septembrie in zonele de campie (culturi irigate);
• 10 august – 25 august in zonele colinare (culturi irigate)
In cazul iernilor tarzii, cand din motive de zapada/temperatura scazuta nu putem semana in perioada optima, vom tine cont ca semanatul trebuie sa se faca atunci cand temperatura solului la nivelul adancimii de semanat este de minim 4 – 5 grade C.
Semanatul lucernei trebuie precedat de o lucrare de aratura realizata vara sau toamna, la adancimea de 20-25 cm, si de nivelarea solului.
O alta lucrare, necesara cu putin timp inainte de semanat, care va pregati patul germinativ si va facilita contactul semintelor cu solul, este maruntirea si nivelarea terenului, realizata cu ajutorul combinatorului sau al grapei cu discuri. In situatii de lipsa de umiditate poate fi necesara tavalugirea terenului.
Lucerna face parte din categoria plantelor care formeaza nodozitati pentru fixarea azotului atmosferic, in simbioza cu bacterii din genul Rhizobium. Nodozitatile de pe radacini asigura „azot gratuit” culturii de lucerna. De aceea, o masura agronomica pentru maximizarea productie o reprezinta inocularea (bacterizarea) semintelor inainte de semanat.
Un inoculat de inalta calitate este HISTICK Alfalfa. Formularea unica a acestui produs permite o aderenta foarte buna pe samanta si pastreaza o viabilitate crescuta a bacteriilor pe suprafata semintei dupa inoculare, asigurand un numar mare de nodozitati eficiente si productii mari.
III. Necesarul de Elemente Nutritive
Lucerna isi produce pe cale biologica cea mai mare parte din azotul necesar, cu ajutorul bacteriilor din nodozitatile de pe radacini. De aceea, la semanat, se aplica o cantitate scazuta de ingrasaminte cu azot (100 kg/ha de azotat de amoniu sau 150 kg/ha de nitrocalcar), ca stimulent pentru cresterea rapida a plantelor dupa rasarire, cand procesul biologic de fixare a azotului atmosferic este in faza initiala.
Fosforul si potasiul au un rol foarte important in viata plantelor de lucerna, in toate fenofazele de crestere si de dezvoltare, asigurandu-le rezistenta la unii factori climatici (ger, seceta), la atacul unor boli si o durata de folosinta mai mare. Prezenta potasiului in cantitati optime in plantele de lucerna favorizeaza producerea si stocarea, la sfarsitul perioadelor de vegetatie (in toamna) a zaharului, in radacini si la baza coletului, iar aceasta favorizeaza rezistenta la boli si la ger. De asemenea, atat fosforul, cat si potasiul duc la micsorarea transpiratiei plantelor si la scaderea consumului de apa din sol, cu efecte directe asupra tolerantei la seceta.
Microelementele, in general, contribuie la potentarea procesului de fixare a azotului pe cale biologica, la cresterea capacitatii fotosintetice a plantelor de lucerna prin sinteza de proteine.
IV. Daunatori in Cultura de Lucerna
Exista numerosi daunatori care pot ataca lucerna. Printre acestia se numara:
• Gargaritele frunzelor si radacinilor (Aramnichus ligustici, Hypera variabilis) apar primavara si ataca radacinile sau frunzele. In cazul unui atac puternic, pot compromite cultura de lucerna.
• Buburuza lucernei (Subcoccinella vigintiquator punctata) este un daunator care apare in luna mai si ataca frunzele.
• Gandacul rosu al lucernei (Phytodecta fornicata) apare la debutul verii si ataca frunzele si varful lastarilor, lasand planta desfrunzita.
• Tripsii (Thrips spp.) si daunatorii din familia Miridae (precum plosnita lucernei – Adelphocoris lineolatus si plosnita de camp – Lygus pratensis) ataca lucerna si cauzeaza pagube semnificative, in special in cazul lucernei de samanta.
Printre cele mai eficiente insecticide care ajuta la combaterea daunatorilor lucernei se numara: Actellic 50EC 10ml, Fastac Active, Novadim Progress si Faster 10 CE.
Intrucat lucerna este o planta perena, ea poate fi atacata de un complex de boli. Acestea includ viroze, bacterioze si micoze.
Dintre cele mai pagubitoare boli ale lucernei fac parte:
• Mozaicul lucernei (Marmor medicaginis), o boala cu o incidenta destul de mare in aceasta cultura. Plantele atacate de mozaicul lucernei raman mici, iar lastarii si frunzele lor sunt deformate.
• Fainarea lucernei (Erysiphe pisi) este o boala care poate provoca distrugerea frunzelor, ceea ce duce la pierderi mari de productie. In cazul acestei boli, pe frunze si tulpini apare un miceliu albicios.
• Patarea bruna a frunzelor (Pseudopeziza medicaginis) apare primavara, cand pe frunzele lucernei se pot observa pete galben-brune, de mici dimensiuni. Aceasta boala determina caderea frunzelor si compromiterea culturii.
• Ofilirea plantelor (Verticilium albo-atrum) este boala care reprezinta necrozarea, putrezirea tesuturilor plantei.
• Rugina lucernei (Uromyces striatus) se manifesta pe frunze. In cazul unui atac puternic al bolii, aceasta se manifesta si pe tulpini si bobocii florali. Este reprezentata de pete mici, dense, de culoare bruna.
• Lucerna este foarte sensibila la imburuienare in primul an de la semanat, in special in primele faze de vegetatie. In cultura de lucerna se pot regasi atat buruieni dicotiledonate, cat si monocotiledonate. In plus, lucerna poate fi sensibila la actiunea unor buruieni parazite, cum ar fi cuscuta. Aceasta buruiana este o planta parazitara capabila sa elimine complet lucerna si trifoiul, impiedicand dezvoltarea acestora inca din primele faze de vegetatie.
• Cea mai eficienta masura pentru combaterea buruienilor din cultura de lucerna este utilizarea unui erbicid pentru lucerna. Cateva dintre erbicidele care se pot utiliza pentru combaterea buruienilor din cultura de lucerna sunt: Challenge 600 SC, Pixxaro Super Pachet 4Ha, Galera Super, Erbicid Pulsar 40, Pantera 40 EC, Erbicid total Roundup Classic Pro si Equip.
O masura preventiva care se utilizeaza adeseori pentru combaterea bolilor si daunatorilor este rotatia culturilor. Totusi, este bine de stiut ca aceasta masura nu este intotdeauna eficienta. Din acest motiv, cel mai important este sa se urmareasca atent cultura si sa se ia in calcul masurile de prevenire si combatere. Aceste masuri implica aplicarea de fungicide si insecticide special destinate culturii de lucerna.
ECOPLANT va ofera toate solutiile necesare in rezolvarea problemelor dumneavoastra.
Pentru mai multe informatii contactati un reprezentant Ecoplant.
